blăstăma
Romanian
Verb
a blăstăma (third-person singular present blastămă, past participle blăstămat) 1st conj.
- Obsolete form of blestema.
Conjugation
conjugation of blăstăma (first conjugation, no infix)
| infinitive | a blăstăma | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | blăstămând | ||||||
| past participle | blăstămat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | blăstăm | blăstămi | blăstămă | blăstămăm | blăstămați | blăstămă | |
| imperfect | blăstămam | blăstămai | blăstăma | blăstămam | blăstămați | blăstămau | |
| simple perfect | blăstămai | blăstămași | blăstămă | blăstămarăm | blăstămarăți | blăstămară | |
| pluperfect | blăstămasem | blăstămaseși | blăstămase | blăstămaserăm | blăstămaserăți | blăstămaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să blăstăm | să blăstămi | să blăstăme | să blăstămăm | să blăstămați | să blăstăme | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | blăstămă | blăstămați | |||||
| negative | nu blăstăma | nu blăstămați | |||||
References
- blăstăma in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.