cloncăni
Romanian
Etymology
From clonc + -ăni.
Verb
a cloncăni (third-person singular present cloncănește, past participle cloncănit) 4th conj.
- to cluck
Conjugation
conjugation of cloncăni (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a cloncăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cloncănind | ||||||
| past participle | cloncănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cloncăn | cloncăni | cloncăne | cloncănim | cloncăniți | cloncăn | |
| imperfect | cloncăneam | cloncăneai | cloncănea | cloncăneam | cloncăneați | cloncăneau | |
| simple perfect | cloncănii | cloncăniși | cloncăni | cloncănirăm | cloncănirăți | cloncăniră | |
| pluperfect | cloncănisem | cloncăniseși | cloncănise | cloncăniserăm | cloncăniserăți | cloncăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cloncăn | să cloncăni | să cloncănă | să cloncănim | să cloncăniți | să cloncănă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cloncăne | cloncăniți | |||||
| negative | nu cloncăni | nu cloncăniți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.