domicilia

See also: domiciliá

French

Pronunciation

Verb

domicilia

  1. third-person singular past historic of domicilier

Italian

Pronunciation
  • IPA(key): /do.miˈt͡ʃi.lja/
  • Rhymes: -ilja
  • Hyphenation: do‧mi‧cì‧lia

Verb

domicilia

  1. inflection of domiciliare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Latin

Noun

domicilia

  1. nominative/accusative/vocative plural of domicilium

Romanian

Etymology

Borrowed from French domicilier.

Verb

a domicilia (third-person singular present domiciliează, past participle domiciliat) 1st conj.

  1. to domicile

Conjugation
    conjugation of domicilia (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a domicilia
gerund domiciliind
past participle domiciliat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present domiciliez domiciliezi domiciliază domiciliem domiciliați domiciliază
imperfect domiciliam domiciliai domicilia domiciliam domiciliați domiciliau
simple perfect domiciliai domiciliași domicilie domiciliarăm domiciliarăți domiciliară
pluperfect domiciliasem domiciliaseși domiciliase domiciliaserăm domiciliaserăți domiciliaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să domiciliez să domiciliezi să domicilieze să domiciliem să domiciliați să domicilieze
imperative — tu — — voi —
affirmative domiciliază domiciliați
negative nu domicilia nu domiciliați

Spanish

Verb

domicilia

  1. inflection of domiciliar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.