hăpăi
See also: hāpai
Romanian
Etymology
From hap + -ăi.
Verb
a hăpăi (third-person singular present hăpăiește, past participle hăpăit) 4th conj.
- to eat fast and noisily
Conjugation
conjugation of hăpăi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a hăpăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | hăpăind | ||||||
| past participle | hăpăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | hăpăiesc | hăpăiești | hăpăiește | hăpăim | hăpăiți | hăpăiesc | |
| imperfect | hăpăiam | hăpăiai | hăpăia | hăpăiam | hăpăiați | hăpăiau | |
| simple perfect | hăpăii | hăpăiși | hăpăi | hăpăirăm | hăpăirăți | hăpăiră | |
| pluperfect | hăpăisem | hăpăiseși | hăpăise | hăpăiserăm | hăpăiserăți | hăpăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să hăpăiesc | să hăpăiești | să hăpăiască | să hăpăim | să hăpăiți | să hăpăiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | hăpăiește | hăpăiți | |||||
| negative | nu hăpăi | nu hăpăiți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.