ucenici
Romanian
Etymology
From ucenic.
Verb
a ucenici (third-person singular present ucenicește, past participle ucenicit) 4th conj.
- to work as an apprentice
Conjugation
conjugation of ucenici (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ucenici | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ucenicind | ||||||
| past participle | ucenicit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ucenicesc | ucenicești | ucenicește | ucenicim | uceniciți | ucenicesc | |
| imperfect | uceniceam | uceniceai | ucenicea | uceniceam | uceniceați | uceniceau | |
| simple perfect | ucenicii | uceniciși | ucenici | ucenicirăm | ucenicirăți | uceniciră | |
| pluperfect | ucenicisem | uceniciseși | ucenicise | uceniciserăm | uceniciserăți | uceniciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ucenicesc | să ucenicești | să ucenicească | să ucenicim | să uceniciți | să ucenicească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ucenicește | uceniciți | |||||
| negative | nu ucenici | nu uceniciți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.