încorda

Romanian

Etymology

From în- +‎ coardă.

Verb

a încorda (third-person singular present încordează, past participle încordat) 1st conjugation

  1. to contract muscles

Conjugation

    conjugation of încorda (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a încorda
gerund încordând
past participle încordat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present încordez încordezi încordează încordăm încordați încordează
imperfect încordam încordai încorda încordam încordați încordau
simple perfect încordai încordași încordă încordarăm încordarăți încordară
pluperfect încordasem încordaseși încordase încordaserăm încordaserăți încordaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să încordez să încordezi să încordeze să încordăm să încordați să încordeze
imperative — tu — — voi —
affirmative încordează încordați
negative nu încorda nu încordați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.