șiretlic
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish شرتلك (şirretlik).
Noun
șiretlic n (plural șiretlicuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șiretlic | șiretlicul | șiretlicuri | șiretlicurile | |
| genitive-dative | șiretlic | șiretlicului | șiretlicuri | șiretlicurilor | |
| vocative | șiretlicule | șiretlicurilor | |||