alerg
Romanian
Etymology 1
Verb
alerg
- first-person singular present indicative/subjunctive of alerga
Etymology 2
From alerga.
Noun
alerg n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | alerg | alergul |
| genitive-dative | alerg | alergului |
| vocative | alergule | |
References
- alerg in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN