arcuit

Latin

Verb

arcuit

  1. third-person singular perfect active indicative of arceō

Romanian

Etymology

Past participle of arcui.

Adjective

arcuit m or n (feminine singular arcuită, masculine plural arcuiți, feminine and neuter plural arcuite)

  1. arcuate

Declension

Declension of arcuit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite arcuit arcuită arcuiți arcuite
definite arcuitul arcuita arcuiții arcuitele
genitive-
dative
indefinite arcuit arcuite arcuiți arcuite
definite arcuitului arcuitei arcuiților arcuitelor