arpentor
Romanian
Etymology
Borrowed from French arpenteur.
Noun
arpentor m (plural arpentori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | arpentor | arpentorul | arpentori | arpentorii | |
| genitive-dative | arpentor | arpentorului | arpentori | arpentorilor | |
| vocative | arpentorule | arpentorilor | |||