arvune
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
arvune m (plural arvuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | arvune | arvuneul | arvuni | arvunii | |
| genitive-dative | arvune | arvuneului | arvuni | arvunilor | |
| vocative | arvuneule | arvunilor | |||
References
- arvune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN