Romanian
Etymology
Borrowed from French assignat.
Noun
asignat n (plural asignate)
- assignat
Declension
Declension of asignat
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
asignat
|
asignatul
|
asignate
|
asignatele
|
| genitive-dative
|
asignat
|
asignatului
|
asignate
|
asignatelor
|
| vocative
|
asignatule
|
asignatelor
|