autoflagelat
Romanian
Etymology
Past participle of autoflagela.
Noun
autoflagelat n (plural autoflagelaturi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | autoflagelat | autoflagelatul | autoflagelaturi | autoflagelaturile | |
| genitive-dative | autoflagelat | autoflagelatului | autoflagelaturi | autoflagelaturilor | |
| vocative | autoflagelatule | autoflagelaturilor | |||
Verb
autoflagelat (past participle of autoflagela)
- past participle of autoflagela
References
- autoflagelat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN