bântuitor
Romanian
Alternative forms
- bîntuitor — 1953–1993 spelling
Etymology
Adjective
bântuitor m or n (feminine singular bântuitoare, masculine plural bântuitori, feminine and neuter plural bântuitoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | bântuitor | bântuitoare | bântuitori | bântuitoare | |||
| definite | bântuitorul | bântuitoarea | bântuitorii | bântuitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | bântuitor | bântuitoare | bântuitori | bântuitoare | |||
| definite | bântuitorului | bântuitoarei | bântuitorilor | bântuitoarelor | ||||