băiat
Romanian
Etymology
Most likely originated as the past participle of băia (“to care for an infant”).[1] Compare băiată. Less likely, derived from bărbat (“man”), which is phonetically difficult. Other theories suggest a connection to Medieval Latin balietus, from baietus (“page, serving boy”).[2]
Pronunciation
- IPA(key): [bəˈjat]
Audio: (file) Audio: (file)
Noun
băiat m (plural băieți)
- boy
- Băiatul mănâncă un măr.
- The boy is eating an apple.
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | băiat | băiatul | băieți | băieții | |
| genitive-dative | băiat | băiatului | băieți | băieților | |
| vocative | băiatule, băiete | băieților | |||
See also
References
- ^ Boerescu, Pârvu. Elementele de Substrat (Autohtone) ale Limbii Române - Compendiu. București: Editura Academiei Române, 2018. Page 141.
- ^ Romanian Explanatory Dictionary