cârlig
See also: Cârlig
Romanian
Etymology
Uncertain, probably an expressive creation. Cf. also Bulgarian кърлиг (kǎrlig).
Noun
cârlig n (plural cârlige)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cârlig | cârligul | cârlige | cârligele | |
| genitive-dative | cârlig | cârligului | cârlige | cârligelor | |
| vocative | cârligule | cârligelor | |||