cârmit

Romanian

Etymology

Past participle of cârmi.

Adjective

cârmit m or n (feminine singular cârmită, masculine plural cârmiți, feminine and neuter plural cârmite)

  1. steered, having its course changed

Declension

Declension of cârmit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite cârmit cârmită cârmiți cârmite
definite cârmitul cârmita cârmiții cârmitele
genitive-
dative
indefinite cârmit cârmite cârmiți cârmite
definite cârmitului cârmitei cârmiților cârmitelor

Verb

cârmit (past participle of cârmi)

  1. past participle of cârmi

References

  • cârmit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN