căcănar
Romanian
Etymology
From căca + -ănar.
Noun
căcănar m (plural căcănari)
- a person who empties a cesspit.
- (vulgar, slang) cocksucker, asshole
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | căcănar | căcănarul | căcănari | căcănarii | |
| genitive-dative | căcănar | căcănarului | căcănari | căcănarilor | |
| vocative | căcănarule | căcănarilor | |||