călăuzitor

Romanian

Etymology

From călăuzi +‎ -tor.

Adjective

călăuzitor m or n (feminine singular călăuzitoare, masculine plural călăuzitori, feminine and neuter plural călăuzitoare)

  1. guiding

Declension

Declension of călăuzitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite călăuzitor călăuzitoare călăuzitori călăuzitoare
definite călăuzitorul călăuzitoarea călăuzitorii călăuzitoarele
genitive-
dative 		indefinite călăuzitor călăuzitoare călăuzitori călăuzitoare
definite călăuzitorului călăuzitoarei călăuzitorilor călăuzitoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.