cacom
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish قاقم (kakım).
Noun
cacom m (plural cacomi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cacom | cacomul | cacomi | cacomii | |
| genitive-dative | cacom | cacomului | cacomi | cacomilor | |
| vocative | cacomule | cacomilor | |||