ceafă

Romanian

Etymology

Probably borrowed from Albanian qafë, of uncertain origin. May be cognate to Ancient Greek κεφαλή (kephalḗ, head). Unrelated to Turkish kafa (head).

Pronunciation

  • Audio:(file)

Noun

ceafă f (plural cefe)

  1. nape (of the neck)
    Synonyms: cerbice, grumaz

Declension

Declension of ceafă
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative ceafă ceafa cefe cefele
genitive-dative cefe cefei cefe cefelor
vocative ceafă, ceafo cefelor

References

  • ceafă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN