clarificat

Latin

Verb

clārificat

  1. third-person singular present active indicative of clārificō

Romanian

Etymology

Past participle of clarifica.

Pronunciation

  • IPA(key): [klarifiˈkat]

Adjective

clarificat m or n (feminine singular clarificată, masculine plural clarificați, feminine and neuter plural clarificate)

  1. clarified

Declension

Declension of clarificat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite clarificat clarificată clarificați clarificate
definite clarificatul clarificata clarificații clarificatele
genitive-
dative
indefinite clarificat clarificate clarificați clarificate
definite clarificatului clarificatei clarificaților clarificatelor

Verb

clarificat (past participle of clarifica)

  1. past participle of clarifica

References

  • clarificat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN