coccis
Latin
Noun
coccīs
- dative/ablative plural of coccum
Romanian
Etymology
Noun
coccis n (plural coccisuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | coccis | coccisul | coccisuri | coccisurile | |
| genitive-dative | coccis | coccisului | coccisuri | coccisurilor | |
| vocative | coccisule | coccisurilor | |||