concurrendus
Latin
Etymology
Future passive participle of concurrō.
Participle
concurrendus (feminine concurrenda, neuter concurrendum); first/second-declension participle
Declension
First/second-declension adjective.
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | feminine | neuter | masculine | feminine | neuter | ||
| nominative | concurrendus | concurrenda | concurrendum | concurrendī | concurrendae | concurrenda | |
| genitive | concurrendī | concurrendae | concurrendī | concurrendōrum | concurrendārum | concurrendōrum | |
| dative | concurrendō | concurrendae | concurrendō | concurrendīs | |||
| accusative | concurrendum | concurrendam | concurrendum | concurrendōs | concurrendās | concurrenda | |
| ablative | concurrendō | concurrendā | concurrendō | concurrendīs | |||
| vocative | concurrende | concurrenda | concurrendum | concurrendī | concurrendae | concurrenda | |