contribuitor

Latin

Verb

contribuitor

  1. second/third-person singular future passive imperative of contribuō

Romanian

Etymology

From contribui +‎ -itor.

Adjective

contribuitor m or n (feminine singular contribuitoare, masculine plural contribuitori, feminine and neuter plural contribuitoare)

  1. contributory

Declension

Declension of contribuitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite contribuitor contribuitoare contribuitori contribuitoare
definite contribuitorul contribuitoarea contribuitorii contribuitoarele
genitive-
dative
indefinite contribuitor contribuitoare contribuitori contribuitoare
definite contribuitorului contribuitoarei contribuitorilor contribuitoarelor

References

  • contribuitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN