convorbi

Romanian

Etymology

From con- +‎ vorbi. Calque of German unterreden.

Verb

a convorbi (third-person singular present convorbește, past participle convorbit) 4th conjugation

  1. to converse

Conjugation

    conjugation of convorbi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a convorbi
gerund convorbind
past participle convorbit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present convorbesc convorbești convorbește convorbim convorbiți convorbesc
imperfect convorbeam convorbeai convorbea convorbeam convorbeați convorbeau
simple perfect convorbii convorbiși convorbi convorbirăm convorbirăți convorbiră
pluperfect convorbisem convorbiseși convorbise convorbiserăm convorbiserăți convorbiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să convorbesc să convorbești să convorbească să convorbim să convorbiți să convorbească
imperative — tu — — voi —
affirmative convorbește convorbiți
negative nu convorbi nu convorbiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.