cooperit
Latin
Verb
cooperit
- third-person singular present active indicative of cooperiō
Romanian
Etymology
Borrowed from English cooperite.
Noun
cooperit n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | cooperit | cooperitul |
| genitive-dative | cooperit | cooperitului |
| vocative | cooperitule | |
References
- cooperit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN