corectură
Romanian
Etymology
Borrowed from German Korrektur or Latin correctura.
Noun
corectură f (plural corecturi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | corectură | corectura | corecturi | corecturile | |
| genitive-dative | corecturi | corecturii | corecturi | corecturilor | |
| vocative | corectură, corecturo | corecturilor | |||