Romanian
Etymology
Borrowed from Italian corsaro. Doublet of husar.
Noun
corsar m (plural corsari)
- corsair
Declension
Declension of corsar
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
corsar
|
corsarul
|
corsari
|
corsarii
|
| genitive-dative
|
corsar
|
corsarului
|
corsari
|
corsarilor
|
| vocative
|
corsarule
|
corsarilor
|