corupe

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin corrumpere. Modeled after rupe.

Pronunciation

  • IPA(key): /koˈru.pe/

Verb

a corupe (third-person singular present corupe, past participle corupt, third-person subjunctive corupă) 3rd conjugation

  1. to corrupt, deprave, taint, pervert
  2. to bribe

Conjugation

    conjugation of corupe (third conjugation, past participle in -pt)
infinitive a corupe
gerund corupând
past participle corupt
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present corup corupi corupe corupem corupeți corup
imperfect corupeam corupeai corupea corupeam corupeați corupeau
simple perfect corupsei corupseși corupse corupserăm corupserăți corupseră
pluperfect corupsesem corupseseși corupsese corupseserăm corupseserăți corupseseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să corup să corupi să corupă să corupem să corupeți să corupă
imperative — tu — — voi —
affirmative corupe corupeți
negative nu corupe nu corupeți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.