cronometra

See also: cronometrá

Italian

Verb

cronometra

  1. inflection of cronometrare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

cronometra

  1. inflection of cronometrar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French chronométrer.

Verb

a cronometra (third-person singular present cronometrează, past participle cronometrat) 1st conjugation

  1. to time

Conjugation

    conjugation of cronometra (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a cronometra
gerund cronometrând
past participle cronometrat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cronometrez cronometrezi cronometrează cronometrăm cronometrați cronometrează
imperfect cronometram cronometrai cronometra cronometram cronometrați cronometrau
simple perfect cronometrai cronometrași cronometră cronometrarăm cronometrarăți cronometrară
pluperfect cronometrasem cronometraseși cronometrase cronometraserăm cronometraserăți cronometraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cronometrez să cronometrezi să cronometreze să cronometrăm să cronometrați să cronometreze
imperative — tu — — voi —
affirmative cronometrează cronometrați
negative nu cronometra nu cronometrați

Spanish

Verb

cronometra

  1. inflection of cronometrar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.