demonta

Romanian

Etymology

Borrowed from French démonter.

Verb

a demonta (third-person singular present demontează, past participle demontat) 1st conjugation

  1. to dismantle

Conjugation

    conjugation of demonta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a demonta
gerund demontând
past participle demontat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present demontez demontezi demontează demontăm demontați demontează
imperfect demontam demontai demonta demontam demontați demontau
simple perfect demontai demontași demontă demontarăm demontarăți demontară
pluperfect demontasem demontaseși demontase demontaserăm demontaserăți demontaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să demontez să demontezi să demonteze să demontăm să demontați să demonteze
imperative — tu — — voi —
affirmative demontează demontați
negative nu demonta nu demontați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.