discoperi
Interlingua
Verb
discoperi
- present of discoperir
- imperative of discoperir
Latin
Verb
discoperī
- second-person singular present active imperative of discoperiō
Romanian
Verb
a discoperi (third-person singular present discoperie, past participle discoperit) 4th conjugation
- obsolete form of descoperi
Conjugation
conjugation of discoperi (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a discoperi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | discoperind | ||||||
| past participle | discoperit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | discoper | discoperi | discopere | discoperim | discoperiți | discoper | |
| imperfect | discopeream | discopereai | discoperea | discopeream | discopereați | discopereau | |
| simple perfect | discoperii | discoperiși | discoperi | discoperirăm | discoperirăți | discoperiră | |
| pluperfect | discoperisem | discoperiseși | discoperise | discoperiserăm | discoperiserăți | discoperiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să discoper | să discoperi | să discoperă | să discoperim | să discoperiți | să discoperă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | discopere | discoperiți | |||||
| negative | nu discoperi | nu discoperiți | |||||
References
- discoperi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN