disimula
See also: disimulá
Romanian
Etymology
Borrowed from French dissimuler, from Latin dissimulare.
Pronunciation
- IPA(key): /di.si.muˈla/
Verb
a disimula (third-person singular present disimulează, past participle disimulat) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of disimula (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a disimula | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | disimulând | ||||||
| past participle | disimulat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | disimulez | disimulezi | disimulează | disimulăm | disimulați | disimulează | |
| imperfect | disimulam | disimulai | disimula | disimulam | disimulați | disimulau | |
| simple perfect | disimulai | disimulași | disimulă | disimularăm | disimularăți | disimulară | |
| pluperfect | disimulasem | disimulaseși | disimulase | disimulaserăm | disimulaserăți | disimulaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să disimulez | să disimulezi | să disimuleze | să disimulăm | să disimulați | să disimuleze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | disimulează | disimulați | |||||
| negative | nu disimula | nu disimulați | |||||
Further reading
- “disimula”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025
Spanish
Verb
disimula
- inflection of disimular:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative