dojenit

Romanian

Etymology

Past participle of dojeni.

Adjective

dojenit m or n (feminine singular dojenită, masculine plural dojeniți, feminine and neuter plural dojenite)

  1. scolded

Declension

Declension of dojenit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite dojenit dojenită dojeniți dojenite
definite dojenitul dojenita dojeniții dojenitele
genitive-
dative
indefinite dojenit dojenite dojeniți dojenite
definite dojenitului dojenitei dojeniților dojenitelor

Verb

dojenit (past participle of dojeni)

  1. past participle of dojeni

References

  • dojenit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN