flămânzi

Romanian

Etymology

From flămând (“hungry”).

Pronunciation

  • IPA(key): /flə.mɨnˈzi/
  • Hyphenation: flă‧mân‧zi

Verb

a flămânzi (third-person singular present flămânzește, past participle flămânzit) 4th conjugation

  1. (intransitive) to starve
  2. (transitive) to starve

Conjugation

    conjugation of flămânzi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a flămânzi
gerund flămânzind
past participle flămânzit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present flămânzesc flămânzești flămânzește flămânzim flămânziți flămânzesc
imperfect flămânzeam flămânzeai flămânzea flămânzeam flămânzeați flămânzeau
simple perfect flămânzii flămânziși flămânzi flămânzirăm flămânzirăți flămânziră
pluperfect flămânzisem flămânziseși flămânzise flămânziserăm flămânziserăți flămânziseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să flămânzesc să flămânzești să flămânzească să flămânzim să flămânziți să flămânzească
imperative — tu — — voi —
affirmative flămânzește flămânziți
negative nu flămânzi nu flămânziți

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.