Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian flinta.
Noun
flintă f (plural flinte)
- flintlock
Declension
Declension of flintă
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
flintă
|
flinta
|
flinte
|
flintele
|
| genitive-dative
|
flinte
|
flintei
|
flinte
|
flintelor
|
| vocative
|
flintă, flinto
|
flintelor
|