formicula

Latin

Etymology

formīca (ant) +‎ -ula (diminutive suffix)

Pronunciation

Noun

formīcula f (genitive formīculae); first declension

  1. (Late Latin) A small ant.

Declension

First-declension noun.

singular plural
nominative formīcula formīculae
genitive formīculae formīculārum
dative formīculae formīculīs
accusative formīculam formīculās
ablative formīculā formīculīs
vocative formīcula formīculae

Descendants

  • Italo-Romance:
    • Corsican: furmicula
    • Italian: formicola
    • Sicilian: furmìcula
  • Rhaeto-Romance:
  • Gallo-Italic
    • Emilian: furmigra, formigla, fermigra
    • Ligurian: formîgoa, fromîgoa

References