gånggrift
Swedish
Etymology
gång (“passage”) + grift (“grave (archaic)”)
Noun
gånggrift c
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | gånggrift | gånggrifts |
| definite | gånggriften | gånggriftens | |
| plural | indefinite | gånggrifter | gånggrifters |
| definite | gånggrifterna | gånggrifternas |