ingera

Romanian

Etymology

Borrowed from French ingérer, from Latin ingerere.

Verb

a ingera (third-person singular present ingerează, past participle ingerat) 1st conjugation

  1. to ingest

Conjugation

    conjugation of ingera (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a ingera
gerund ingerând
past participle ingerat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ingerez ingerezi ingerează ingerăm ingerați ingerează
imperfect ingeram ingerai ingera ingeram ingerați ingerau
simple perfect ingerai ingerași ingeră ingerarăm ingerarăți ingerară
pluperfect ingerasem ingeraseși ingerase ingeraserăm ingeraserăți ingeraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ingerez să ingerezi să ingereze să ingerăm să ingerați să ingereze
imperative — tu — — voi —
affirmative ingerează ingerați
negative nu ingera nu ingerați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.