inoperant

See also: inopérant

English

Etymology

From in- +‎ operant.

Adjective

inoperant (comparative more inoperant, superlative most inoperant)

  1. Not operant.

Anagrams

Catalan

Etymology

From in- +‎ operant.

Pronunciation

Adjective

inoperant m or f (masculine and feminine plural inoperants)

  1. inoperative
  2. ineffectual

Derived terms

  • inoperància

Further reading

Romanian

Etymology

Borrowed from French inopérant. Equivalent to in- +‎ operant.

Adjective

inoperant m or n (feminine singular inoperantă, masculine plural inoperanți, feminine and neuter plural inoperante)

  1. inoperative

Declension

Declension of inoperant
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite inoperant inoperantă inoperanți inoperante
definite inoperantul inoperanta inoperanții inoperantele
genitive-
dative
indefinite inoperant inoperante inoperanți inoperante
definite inoperantului inoperantei inoperanților inoperantelor