iradia

Romanian

Etymology

Borrowed from French irradier, from Latin irradiare.

Verb

a iradia (third-person singular present iradiează, past participle iradiat) 1st conjugation

  1. to irradiate

Conjugation

    conjugation of iradia (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a iradia
gerund iradiind
past participle iradiat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present iradiez iradiezi iradiază iradiem iradiați iradiază
imperfect iradiam iradiai iradia iradiam iradiați iradiau
simple perfect iradiai iradiași iradie iradiarăm iradiarăți iradiară
pluperfect iradiasem iradiaseși iradiase iradiaserăm iradiaserăți iradiaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să iradiez să iradiezi să iradieze să iradiem să iradiați să iradieze
imperative — tu — — voi —
affirmative iradiază iradiați
negative nu iradia nu iradiați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.