iubit

Romanian

Etymology

Past participle of iubi (“to love”).

Pronunciation

  • IPA(key): [juˈbit]

Adjective

iubit m or n (feminine singular iubită, masculine plural iubiți, feminine and neuter plural iubite)

  1. loved

Declension

Declension of iubit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite iubit iubită iubiți iubite
definite iubitul iubita iubiții iubitele
genitive-
dative 		indefinite iubit iubite iubiți iubite
definite iubitului iubitei iubiților iubitelor

Noun

iubit m (plural iubiți, feminine equivalent iubită)

  1. (male) lover, sweetheart, beloved, boyfriend

Declension

Declension of iubit
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative iubit iubitul iubiți iubiții
genitive-dative iubit iubitului iubiți iubiților
vocative iubitule iubiților

Verb

iubit

  1. past participle of iubi
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.