lumina
See also: lumină
English
Alternative forms
Noun
lumina
- plural of lumen
Anagrams
Finnish
Noun
lumina
Anagrams
Latin
Noun
lūmina
- nominative/accusative/vocative plural of lūmen
References
- "lumina", in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition with additions by D. P. Carpenterius, Adelungius and others, edited by Léopold Favre, 1883–1887)
- “lumina”, in Harry Thurston Peck, editor (1898), Harper’s Dictionary of Classical Antiquities, New York: Harper & Brothers
- “lumina”, in William Smith et al., editor (1890), A Dictionary of Greek and Roman Antiquities, London: William Wayte. G. E. Marindin
Romanian
Etymology 1
Noun
lumina f
- definite nominative/accusative singular of lumină
Etymology 2
Either from lumină or from Latin lūmināre.
Pronunciation
Audio: (file)
Verb
a lumina (third-person singular present luminează, past participle luminat) 1st conjugation
- to light, to illuminate
- to shine
- to enlighten
Conjugation
conjugation of lumina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a lumina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | luminând | ||||||
| past participle | luminat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | luminez | luminezi | luminează | luminăm | luminați | luminează | |
| imperfect | luminam | luminai | lumina | luminam | luminați | luminau | |
| simple perfect | luminai | luminași | lumină | luminarăm | luminarăți | luminară | |
| pluperfect | luminasem | luminaseși | luminase | luminaserăm | luminaserăți | luminaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să luminez | să luminezi | să lumineze | să luminăm | să luminați | să lumineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | luminează | luminați | |||||
| negative | nu lumina | nu luminați | |||||