măcănit
Romanian
Etymology
Past participle of măcăni.
Noun
măcănit n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | măcănit | măcănitul |
| genitive-dative | măcănit | măcănitului |
| vocative | măcănitule | |
Verb
măcănit (past participle of măcăni)
- past participle of măcăni