majore
French
Pronunciation
Verb
majore
- inflection of majorer:
- first/third-person singular present indicative/subjunctive
- second-person singular imperative
Latin
Adjective
majōre
- ablative masculine/feminine/neuter singular of major
Romanian
Adjective
majore m or f or n (masculine plural majori, feminine and neuter plural majore)
- obsolete form of major
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | majore | majore | majori | majore | |||
| definite | majorele | majorea | majorii | majorele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | majore | majore | majori | majore | |||
| definite | majorelui | majorei | majorilor | majorelor | ||||
References
- majore in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN