membru
French
Adjective
membru (feminine membrue, masculine plural membrus, feminine plural membrues)
Noun
membru m (plural membrus, feminine membrue)
- well-endowed person
Further reading
- “membru”, in Trésor de la langue française informatisé [Digitized Treasury of the French Language], 2012.
Romanian
Etymology
Borrowed from French membre, from Latin membrum.
Noun
membru n (plural membre)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | membru | membrul | membre | membrele | |
| genitive-dative | membru | membrului | membre | membrelor | |
| vocative | membrule | membrelor | |||
Synonyms
Noun
membru m (plural membri, feminine equivalent membră)
- member (of a group, organization, etc.)