meritoriu

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin meritorius or French méritoire. By surface analysis, merit +‎ -toriu.

Adjective

meritoriu

  1. worthy, meritorious, worthwhile

Declension

Declension of meritoriu
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite meritoriu meritorie meritorii meritorii
definite meritoriul meritoria meritoriii meritoriile
genitive-
dative
indefinite meritoriu meritorii meritorii meritorii
definite meritoriului meritoriei meritoriilor meritoriilor