mormântător

Romanian

Etymology

From mormânta +‎ -ător.

Noun

mormântător m (plural mormântători)

  1. undertaker
    Synonym: cioclu

Declension

Declension of mormântător
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mormântător mormântătorul mormântători mormântătorii
genitive-dative mormântător mormântătorului mormântători mormântătorilor
vocative mormântătorule mormântătorilor

References

  • mormântător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.