necesitate

Romanian

Etymology

Borrowed from French nécessité, from Latin necessitas.

Pronunciation

  • IPA(key): [ne.t͡ʃe.siˈta.te]

Noun

necesitate f (plural necesități)

  1. necessity, need

Declension

Declension of necesitate
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative necesitate necesitatea necesități necesitățile
genitive-dative necesități necesității necesități necesităților
vocative necesitate, necesitateo necesităților

Further reading

Spanish

Verb

necesitate

  1. second-person singular voseo imperative of necesitar combined with te
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.